Zaț de cafea procesat, pentru un beton mai puternic
Inginerii de la Universitatea RMIT din Australia spun că au dezvoltat o modalitate de a face betonul cu aproape 30% mai rezistent prin încorporarea zațului de cafea procesat în material. Studiul a fost publicat în „Journal of Cleaner Production” (Jurnalul unei producții mai curate), relatează The Guardian.
23 August 2023, 14:55 (actualizat 23 August 2023, 14:57) Știrile TVR |
FOTO 1COMENTARII
Zaț de cafea procesat, pentru un beton mai puternic
Zaț de cafea procesat, pentru un beton mai puternic / FOTO: Carelle Mulawa-Richards, RMIT University
0 3
Cercetătorii au transformat reziduurile de zaț de cafea în biochar, un reziduu ușor asemănător cărbunelui. Au folosit acel biochar pentru a înlocui o parte din nisipul necesar pentru a face beton.
Ideea a apărut din dorința de a minimiza risipa de cafea la locul de muncă, a declarat unul dintre conducătorii studiului, Dr. Shannon Kilmartin-Lynch, cercetător postdoctoral indigen al vic-rectorului la RMIT. „A fost aruncată multă cafea măcinată, dar și păstăi de cafea”, a spus el. „[Am vrut] să vedem dacă putem transforma acele zaț de cafea uzat într-un tip de material mai valoros”.
Cercetătorii colaborează acum cu consiliile locale la viitoare proiecte de infrastructură, cum ar fi construcția de trotuare.
Tehnica ar putea fi benefică pentru mediul înconjurător dacă poate reduce cantitatea de deșeuri de cafea care ajung la groapa de gunoi, precum și cererea de nisip natural folosit în industria construcțiilor, spun inginerii.
Deșeurile alimentare reprezintă aproximativ 3% din emisiile anuale cu efect de seră ale Australiei, conform studiului de fezabilitate din Strategia Națională de Risipire a Alimentelor. Australia produce aproximativ 75.000 de tone de deșeuri de cafea pe an.
Crearea biocharului implică prăjirea zațului de cafea folosit în același mod în care boabele nefolosite sunt prăjite pentru a le îmbunătăți gustul, a spus Dr. Rajeev Roychand, unul dintre cordonatorii proiectului. „Facem același lucru, dar în absența oxigenului [pentru a preveni producerea dioxidului de carbon]. Nu vrem să pătrundă carbonul în atmosferă și să contribuie la emisiile de gaze cu efect de seră”, a spus Roychand.
Procesul, numit piroliză, presupune încălzirea deșeurilor de cafea la aproximativ 350 de grade Celsius. Echipa spune că tehnica este mai eficientă din punct de vedere energetic, deoarece necesită temperaturi mai scăzute decât de obicei. „În mod obișnuit, piroliza are o energie [input] ridicată, deoarece trebuie să creșteți temperaturile la undeva între 700 și 900C”, a spus Kilmartin-Lynch.
Prin înlocuirea a 15% din nisipul folosit de obicei în beton cu biochar de cafea, cercetătorii au descoperit că au sporit rezistența cu 29,3%. „Din punct de vedere structural, biocharul de cafea în sine este mai fin decât un nisip… dar este și un material poros, astfel încât permite cimentului să se lege în structura poroasă a biocharului în sine”, a spus Kilmrtin-Lynch. „Cu siguranță este încă în faza sa inițială – mai sunt teste suplimentare de făcut privind durabilitatea și alte lucruri”, a punctat el.
Cercetătorii estimează că, dacă tot zațul de cafea produs în Australia în fiecare an ar fi transformat în biochar, ar rezulta aproximativ 22.500 de tone. Totuși, în jur de 28,8 milioane de tone de nisip sunt necesare în fiecare an pentru a produce cele aproximativ 72.000 de milioane de tone de beton de ciment fabricat în Australia.
