Proiectul BeonNAT, finanțat prin cel mai amplu program de cercetare și inovare derulat de Uniunea Europeană, Orizont 2020, în cadrul apelului de proiecte H2020-BBI-JTI-2019, având un cost total estimat la 5.686.476,25 euro, și o valoare finanțată de 4.980.430,28 euro, derulează activități de cercetare, care au înregistrat progrese pe mai multe direcții. Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava (USV) face parte din consorțiul BeonNAT, alături de alte cincisprezece universități și laboratoare de cercetare din Spania, Portugalia, Italia, Marea Britanie și Germania. USV este reprezentată de o echipă a Facultății de Silvicultură, care gestionează activitățile experimentale ce urmăresc identificarea potențialului de inovare de produse cu valoare adăugată mare din biomasa unor plante puțin utilizate, ca materie primă pentru bioindustrie.
În primele etape ale proiectului, demarat în luna iulie a anului 2020, după cele mai dificile luni ale crizei pandemice COVID-19, au fost selectate șase pecii pentru fiecare țară, prelevând-se eșantioane de biomasă care au fost analizate din punctul de vedere al potențialului de obținere a unor bioproduse. Ulterior, au fost alese patru specii din fiecare țară, pe baza analizelor chimice preliminare ce urmăreau validarea utilizării biomasei pentru obținerea unor categorii diferite de bioproduse, la nivel industrial. Un alt pas pentru cultivarea speciilor selectate l-a constituit alegerea a câte două suprafețe experimentale la nivelul fiecărei țări: în Germania, suprafețele au fost localizate în Kromlau și Welzow-Sud; în Spania, în Velefique (Almería) și Lubia (Soria), iar în România, în Moara și Zamostea.
Distribuția speciilor pe suprafețele alese s-a făcut astfel:
• Spania: Ulmus pumila L. (Ulmul de Turkestan), Juniperus communis L. (Ienupăr comun), Cistus ladanifer L. (Cistus), Rosmarinus officinalis L. (Rozmarin).
• Germania: Betula pendula Roth (Mesteacăn), Cytisus scoparius (L.) (Mături), Robinia pseudoacacia L. (Salcâm), Rubus fruicosus agg. (Mur negru).
• România: Robinia pseudoacacia L. (Salcâm), Carpinus betulus L. (Carpen), Populus nigra L. (Plop negru), Betula pendula Roth (Mesteacăn).
În ceea ce privește evaluarea produselor finite, partenerii industriali au fost deosebit de interesați de cuantificarea extractelor din unele specii, astfel de analize fiind efectuate pentru ienupăr, rozmarin și cistus. În cadrul acestor activități, a fost realizată și o unitate portabilă de distilare în vederea obținerii acestor extracte. În urma evaluării posibilității de utilizare a bioplasticelor în producerea cosmeticelor bioactive, plopul negru din Zamostea (România) și salcâmul din Moara (România) au indicat rezultate promițătoare pentru producția de acid lactic. Ulmul de Turkestan a dovedit un bun potențial în producerea de cărbune activ și biochar. Pentru acest ultim produs, ienupărul indică, de asemenea, rezultate promițătoare.
Până în prezent, mesteacănul, ulmul de Turkestan și rozmarinul au indicat cele mai bune ezultate în producerea de material absorbant utilizabil în creșterea animalelor de companie. Au fost finalizate și primele teste pentru producerea plăcilor aglomerate. Plăci cu emisii scăzute de formaldehidă au fost obținute din toate speciile, iar cele provenite din biomasa speciilor lemnoase au avut proprietăți mecanice bune. În cazul celulozei, s-au obținut rezultate pentru toate speciile, dar celuloza obținută din ienupăr, rozmarin și mur nu are o calitate adecvată. Specia arbustivă de mături arată, de asemenea, un potențial bioactiv ridicat, dar testele sunt încă în curs de desfășurare.
Următorii pași prevăzuți în proiect includ un al doilea test de producție al bioproduselor. Materiile prime extrase din speciile selectate vor fi evaluate de partenerii industriali în vederea extinderii procesului de obținere a produselor finite.
