Este descoperirea momentului despre zațul de cafea. Uimitor ce au descoperit oameni de știință din Australia. Această ”rețetă” ar putea rezolva mai multe probleme în același timp.
Cercetătorii de la Universitatea RMIT din Australia au descoperit că zaţul de cafea poate fi folosit la producţia de beton mai rezistent. Echipa de cercetători de la Facultatea de Inginerie din cadrul Universităţii RMIT din Melbourne a dezvoltat o tehnică specială pentru a produce beton cu 30% mai rezistent, transformând zaţul de cafea în ”biochar” ( bio-cărbune vegetal) printr-un proces cu consum redus de energie, fără oxigen, scrie ScienceAlert. Cercetarea lor a fost publicată în Journal of Cleaner Production.
Eliminarea deșeurilor organice reprezintă o provocare pentru mediu
„În fiecare an, omenirea produce 10 miliarde de kilograme de deșeuri de cafea la nivel global. Mare parte din această cantitate ajunge la gropile de gunoi. Eliminarea deșeurilor organice reprezintă o provocare pentru mediu, deoareceacestea emit cantități mari de gaze cu efect de seră, inclusiv metan și dioxid de carbon, care contribuie la schimbările climatice”, explică inginerul Rajeev Roychand de la Universitatea RMIT.
Cu o piață a construcțiilor în plină expansiune la nivel global, există și o cerere din ce în ce mai mare de beton, cu resurse intensive, care provoacă și un alt set de provocări de mediu.
„Extracția nisipului natural, din întreaga lume, de obicei din albiile și malurile râurilor, pentru a satisface cerințele în creștere rapidă ale industriei construcțiilor ,are un impact major asupra mediului”, spune inginerul RMIT Jie Li.
Acesta spune că există provocări critice în menținerea unei aprovizionări durabile de nisip, din cauza naturii limitate a resurselor și a impactului asupra mediului ale exploatării nisipului. Cu o abordare a economiei circulare, am putea ține deșeurile organice departe de gropile de gunoi și, de asemenea, am putea păstra resursele naturale, cum este nisipul.
Echipa a expermentat pirolizarea materialelor la 350 și 500 de grade C
Zațul de cafea nu poate fi pur și simplu amestecat în brut cu betonul standard, deoarece nu se vor lega de celelalte materiale datorită conținutului lor organic.
Pentru a le face mai compatibile, echipa a experimentat pirolizarea materialelor la 350 și 500 de grade C, apoi înlocuirea lor cu nisip în 5, 10, 15 și 20 procente (în volum) pentru amestecurile standard de beton.
Pirolizarea descompune moleculele organice, rezultând un cărbune poros, bogat în carbon, numit biochar, care poate forma legături cu matricea de ciment și, prin urmare, se poate încorpora. Roychand și colegii au încercat să pirolizeze zațul de cafea și la o temperatură de 500 ° C, dar particulele de biochar rezultate nu au fost la fel de puternice.
Se lucrează la crearea de biochar din alte surse de deșeuri organice, inclusiv lemn și deșeuri agricole
Cercetătorii avertizează că trebuie să evalueze durabilitatea pe termen lung a produsului lor. Acum lucrează a testarea modului în care funcționează hibridul de cafea-ciment în timpul ciclurilor de îngheț/dezgheț, absorbție de apă, abraziuni și mulți alți factori de stres. Echipa lucrează și la crearea de biochar din alte surse de deșeuri organice, inclusiv lemn, deșeuri alimentare și deșeuri agricole.
„Cercetarea noastră este în stadii incipiente, dar aceste descoperiri interesante oferă o modalitate inovatoare de a reduce considerabil cantitatea de deșeuri organice care ajung la groapa de gunoi”, spune inginerul RMIT Shannon Kilmartin-Lynch.
Echipa spune că tehnica este mai eficientă din punct de vedere energetic, deoarece necesită temperaturi mai scăzute decât de obicei.
„În mod obișnuit, piroliza are o energie [input] ridicată, deoarece trebuie să creșteți temperaturile la undeva între 700 și 900C”, a mai explicat el.